Menu Close

WILLIAM MARRION BRANHAM – CĂUTÂNDU-L PE ISUS

28 Februarie 1954 – Phoenix, Arizona

Îţi mulţumesc, frate Ballard. Bună seara, prieteni.

Mă bucur pentru că în seara aceasta pot să fiu din nou în locul acesta, în Numele Domnului Isus, ca să slujesc cum ştiu mai bine poporului Său, pentru slava lui Dumnezeu şi a Împărăţiei Sale.

Când am auzit corul acela de spanioli, mi-au revenit în minte nişte amintiri vechi. Sper că fetiţa mea este deja trează ca să vă asculte şi ea. Cu siguranţă apreciez aceasta, frate şi surorilor. Probabil sunteţi grupul care a cântat şi data trecută când am fost aici. Să ştiţi că aţi mai crescut şi sunteţi mult mai buni decât atunci.

Îmi amintesc că aţi cântat pentru mine: „Crede numai”, în spaniolă. Am înregistrarea acasă. Este foarte frumoasă şi mă emoţionează foarte mult când o ascult. Sunt nişte oameni tineri, foarte cumsecade şi bine educaţi.

Sunt sigur că şi audienţa din seara aceasta este foarte recunoscătoare pentru cântările cântate de ei în Numele Domului, este adevărat? Spuneţi „Amin!” Ne-am bucura să puteţi veni în fiecare seară.

Îmi amintesc şi de celălalt păstor, fratele Garcia, pe care l-am întâlnit cu câtva timp în urmă. Cred că acum este în misiune în New Mexico sau în California.

Cred că după vorbitorii de limbă engleză, spaniolii au fost primii din celelalte limbi pentru care m-am rugat. Ei mă iubesc, aşa cum îi iubesc şi eu, şi imediat au văzut că Dumnezeu a fost cu noi.

Apoi au fost indienii din San Carlos. În seara aceea, când am terminat predica am întrebat dacă doresc un rând de rugăciune. Indianul este foarte, foarte sensibil. Astfel, mai întâi el vrea să ştie în ce se bagă şi abia apoi păşeşte. Când  i-am auzit spunând: „Slavă lui Dumnezeu,” în limba lor, am ştiut imediat că va fi cineva în rândul de rugăciune, o, şi niciodată n-am mai văzut atâta putere şi slavă! Se pare că începutul meu a fost aici în Phoenix, Arizona. Fie ca Domnul să bă binecuvânteze din belşug pe toţi.

M-am gândit că ar fi bine ca în aceste servicii de rugăciune să predicăm Evanghelia despre mântuirea sufletului. Pentru după-amiaza aceasta s-a hotărât să ne rugăm pentru bolnavi, de aceea vreau să vă spun că mulţi au crezut că sunt un iluzionist al rugăciunii. Eu îi iubesc pe oameni, Dumnezeu ştie aceasta, dar nu poţi fi în acelaşi timp şi slujitorul oamenilor şi slujitorul lui Dumnezeu. Trebuie să fii ori una ori alta. Dacă Îl alegi pe Dumnezeu, trebuie să fii pentru Dumnezeu şi să slujeşti poporului Său.

Îmi pare rău că nu sunt locuri, dar sper că mâine seară vom avea mai multe. Cred că în oraş sunt şi săli cu mai multe locuri, dar mie nu-mi place să fac ceva măreţ. Vom merge mai departe aşa şi tot ce va face Domnul va fi bine. Înţelegeţi?

Am nădejdea că toţi cei care nu au primit încă Duhul Sfânt, Îl vor primi în seara aceasta, că fiecare bolnav va fi vindecat şi orice om care nu este încă salvat, va fi salvat. Fie ca Dumnezeu să aibă milă de toţi.

Aş dori să citesc repede ceva din Scriptură, pentru că mulţi stau în picioare şi nu vreau să vă ţin prea mult. Aş vrea să fiţi  cât se poate de respectuoşi şi să credeţi din toată inima că Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, este aici şi a vindecat deja fiecare bolnav şi a salvat fiecare păcătos. Prin urmare, tot ce ne mai rămâne nouă de făcut este să credem din toată inima acest lucru şi să-l acceptăm. Înţelegeţi?

Cred că 80-90% din audienţă sunt creştini. Ei bine, dacă vă gândiţi că nu mai sunteţi creştini şi nu mai mărturisiţi că sunteţi creştini, ieşiţi afară din tablou. Vedeţi, este vorba de mărturia voastră. În Evrei 3.1 scrie că El este „Marele Preot al mărturisirii noastre.” Cu alte cuvinte, El face mijlocire pe baza mărturisirii noastre. Cea care mărturiseşte cine suntem, este mărturia noastră cu privire la cine este El. Se aude bine şi în spate? În ordine.

Eu nu sunt prea mare şi aproape că trebuie să strig ca să fiu auzit, dar cel mai important lucru este ca atunci când începem rândul de rugăciune, să se audă foarte bine, fiindcă nu ştiu ce spun atunci.

Acum aş vrea să citim ceva din Cuvânt. Mie îmi place să citesc din Cuvântul lui Dumnezeu pentru că este drept. Cuvintele mele vor cădea ca şi cuvintele oricărui om, dar Cuvântul lui Dumnezeu nu poate cădea niciodată, ci este întotdeauna Acelaşi.

Noi vrem să vorbim despre Isus Hristos, aşa cum facem în fiecare adunare. El este Centrul închinării noastre, Centrul atracţiei noastre, Centrul vieţii noastre. Tot ce avem şi tot ce vom fi este zidit pe El. El este Cel care Şi-a dat Viaţa pentru noi, a venit jos din slavă, de la Dumnezeu, S-a făcut trup şi a locuit printre noi. El a luat păcatele noastre asupra Sa, a luat boala, a dus-o la Calvar şi acolo a plătit preţul pentru noi. De aceea, este vrednic de toată lauda care I se poate da.

Nu demult, cineva mi-a spus: „Frate Branham, tu te lauzi prea mult cu Isus.”

„Eu nu mă laud cât ar trebui cu El.” Niciodată nu poţi să te lauzi prea mult cu Domnul nostru Isus Hristos, fiindcă El este vrednic de toată lauda.

Acum vom citi din Ioan 1.44-49:

Filip era din Betsaida, cetatea lui Andrei şi a lui Petru.

Filip a găsit pe Natanael şi i-a zis: „Noi am găsit pe Acela despre care a scris Moise în Lege şi Prorocii: pe Isus din Nazaret, fiul lui Iosif.”

Natanael i-a zis: „Poate ieşi ceva bun din Nazaret?” „Vino şi vezi!”, i-a răspuns Filip.

Isus a văzut pe Natanael venind la El şi a zis despre el: „Iată cu adevărat un israelit în care nu este vicleşug.”

„De unde mă cunoşti?”, I-a zis Natanael. Drept răspuns, Isus i-a zis: „Te-am văzut mai înainte ca să te cheme Filip, când erai sub smochin.”

Natanael I-a răspuns: „Rabi, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti Împăratul lui Israel!”

Iubite Tată ceresc, în seara aceasta ne apropiem de Tine în Numele preaiubitului Tău Fiu, Isus Hristos şi Îţi mulţumim din adâncul sufletului pentru privilegiul pe care Îl avem de a Te prezenta prin propovăduirea Evangheliei şi slujirea poporului Tău bolnav şi aflat în nevoi. Păcătoşii au fost aduşi la pocăinţă prin predicarea Cuvântului şi demonstraţia Duhului Sfânt şi au devenit supuşi Cuvântului lui Dumnezeu. Îţi mulţumim pentru toate aceste lucruri, fiindcă trăim chiar în ziua dinaintea revenirii Lui. Inimile noastre tresaltă de bucurie, fiindcă ştim că în curând vom fi luaţi sus, ca să ne întâlnim cu El în văzduh. Atunci vom fi transformaţi; vom fi asemenea Lui şi Îl vom vedea aşa cum este. Ne gândim că odată eram străini de Dumnezeu, fără drept de cetăţenie, fără nădejde, străini de legămintele făgăduinţei şi închinători la idoli.

Dar la timpul potrivit, a venit Hristos cel plin de dragoste pentru cei fără dragoste; Cel neprihănit pentru cei păcătoşi şi Şi-a dat Viaţa şi scumpul Său sânge, ca Jertfă, ca să ne împace cu Dumnezeu şi să ne înfăţişeze înaintea Lui neprihăniţi, fără pată şi fără zbârcitură. O, cât Îl iubim şi Îl adorăm!

Tată, aşa cum am spus mai devreme, nimeni nu poate deschide Cuvântul lui Dumnezeu. Ne dăm seama de aceasta, din cuvintele scrise în Apocalipsa: „Şi nu se găsea nimeni, nici în cer, nici pe pământ, nici sub pământ, care să poată deschide cartea, nici să se uite în ea.” (Apocalipsa 5.3). Dar Mielul care a fost junghiat înainte de întemeierea lumii, a venit şi a luat Cartea, pentru că El era vrednic s-o facă.

O, Mielule al lui Dumnezeu, noi am citit Cuvântul Tău, dar Te rugăm să vii şi să-L deschizi Tu pentru noi, ca să-L putem înţelege. Ascultă-ne, pentru că Te rugăm aceasta în Numele lui Isus Hristos. Amin.

Voi încerca să vorbesc doar câteva minute. Eu nu predic mult seara din cauză că este o altfel de ungere. Este tot Duhul Sfânt, dar omul care traduce, nu o poate face în acelaşi timp. Este acelaşi Duh, dar se manifestă altfel. Vindecarea este numai în Isus Hristos. Nici un om de pe pământ nu poate vindeca; singurul care o face este Atotputernicul Dumnezeu.

În Psalmul 103.3 scrie: „El îţi iartă toate fărădelegile tale, El îţi vindecă toate bolile tale…” Deşi avem instituţii medicale şi doctori pricepuţi, ei nu au pretenţia că pot vindeca. Toţi recunosc că există un singur Vindecător, şi anume: Dumnezeu, în timp ce ei asistă doar natura.

Astfel, dacă îţi rupi mâna, doctorul o poate fixa la loc, dar nu o poate vindeca. Înţelegeţi? Dacă ai un dinte stricat, doctorul îl poate scoate afară, dar nu poate vindeca locul de unde a fost scos. Dacă este bolnav apendicele, el îl poate scoate, dar nu poate vindeca locul pe care l-a tăiat. Înţelegeţi? Dumnezeu este Cel care face aceasta. Medicina nu reface ţesuturile, ci le păstrează curate, dar Dumnezeu vine şi le reface. El este singurul Creator care există.

Când a fost pe pământ, Isus Hristos nu a pretins niciodată că ar fi un Vindecător şi n-a spus nici că a făcut vreo vindecare, ci a dat toată slava lui Dumnezeu, care era în El. Eu, voi şi aproape toţi oamenii de aici, vorbim foarte mult despre Isus şi ne gândim că dacă am privi în jur, am vrea  să-L vedem. Nu v-ar plăcea să-L vedeţi? Mie, da, şi sunt convins că fiecare ar vrea să-L vadă.

Acum haideţi să privim Cuvântul şi să vedem după ce fel de Persoană ar trebui să privim sau să căutăm, dacă vrem să-L vedem pe Isus. Practic, toţi de aici sunteţi creştini, fiindcă este o mişcare plăcută a credinţei.

În seara aceasta am fost adus la adunare de fratele Sharritt. Când a venit să mă ia, eu eram în cameră şi mă rugam pentru ungere. Pe măsură ce se va desfăşura adunarea şi credinţa va creşte, veţi observa că ungerea va fi tot mai mare şi mai mare. De ce? Pentru că va îndepărta toată necredinţa, superstiţia şi celelalte lucruri din inimile voastre, şi astfel veţi începe să vedeţi că ceea ce spune Dumnezeu este Adevărul. Prin aceasta, credinţa voastră va creşte tot mai mult, dar pe mine mă slăbeşte tot mai tare. Aş prefera să fiu în Jeffersonville, Indiana şi să dau toată ziua jos zăpada de pe scări. Totuşi, este mai bine să fiu în voia lui Dumnezeu, decât să petrec în această vale însorită şi să fiu în afara voii lui Dumnezeu. Aş prefera să nu mai intru niciodată într-o adunare, decât să-mi spună Dumnezeu: „înşelătorule!”, în ziua aceea. Doresc să fiu credincios şi onest. Poate că în aceste adunări sunt multe lucruri care vi se pot părea fundamentale şi vă ridică suspiciuni, dar nu le lăsaţi să vă tulbure. Staţi liniştiţi şi spuneţi: „Voi aştepta să văd ce este aceasta!” Aşa trebuie procedat. Dă-i lui Dumnezeu şansa să-ţi arate ce poate face.

Desigur, eu nu pretind că sunt un vindecător, pentru că nu există nici un alt Vindecător decât Dumnezeu. Numai El poate vindeca. Prin urmare, tot ce pot face eu este ce a făcut unul din predicatorii pe care i-aţi avut în oraş – mă refer la domnul Roberts, un prieten de-al meu. El ia Cuvântul lui Dumnezeu şi Îl predică. Fratele Roberts şi domnul Tommy Osborn sunt convertiţii mei la vindecarea divină. Ei au venit la adunare, L-au văzut pe Domnul în acţiune şi atunci au primit inspiraţie, aşa că s-au dus afară şi au făcut lucrări minunate pentru Domnul Isus Hristos, de-a lungul naţiunilor. Dumnezeu să binecuvânteze sufletele lor şi a celorlalţi fraţi şi surori care străbat naţiunea rugându-se pentru cei bolnavi. Noi Îi mulţumim bunului nostru Tată ceresc pentru această mare vizită din generaţia noastră, pentru marile treziri care au loc peste tot şi pentru lucrările care se întâmplă.

Aici, în această Biblie, este baza, fundamentul întregului creştinism. Tot ce este în afara ei este neadevăr. Aşa este. Totul trebuie să se bazeze pe Aşa vorbeşte Domnul. Când predicatorul vorbeşte, el primeşte inspiraţie sau are un dar de vindecare. Desigur, pentru vindecare este nevoie de credinţă. Astfel, el crede din toată inima, se ridică şi predică cu cuvinte convingătoare, ca să fie crezut de oameni.

Fratele Roberts este foarte bun la aceasta, iar fratele Osborn îl leagă pe Satana în atâtea locuri din Scriptură încât nu mai poate mişca deloc. Asta-i tot. El nu face aceasta prin cunoştinţă, ci prin inspiraţie. Duhul Sfânt le-a dat un dar al vindecării divine care le dă oamenilor credinţă în Cuvântul lui Dumnezeu, fiindcă văd că El legitimează ceea ce spun. Pe baza aceasta, ei au dreptul să-i ungă cu untdelemn, să-şi pună mâinile peste ei sau să facă ce sunt călăuziţi. Asta-i tot.

Dar vindecarea divină nu vine de la om, ci din credinţa individuală în Dumnezeu. Asta-i tot ce poţi face: să crezi. Nu există nici un om care să-ţi poată ierta păcatele. Eu pot să-i spun unui om: „Iartă-mă, pentru că n-am vrut să fac asta.”, dar pentru păcatele mele trebuie să mă rog lui Dumnezeu să mă ierte.

Aşa este şi cu vindecarea. Eu aş putea să v-o explic şi să mă rog împreună cu voi, dar credinţa voastră individuală în legământul lui Isus Hristos înlătură boala. Totul stă în Dumnezeu, în lucrarea Duhului Sfânt.

Poate mulţi dintre voi aţi mai fost în adunările mele. Să vă văd mâinile. Cam 90%.

În ce priveşte lucrarea pentru bolnavi, sunt ferm convins că darurile şi chemarea sunt fără pocăinţă. Cred că ele vin prin voia lui Dumnezeu, fiindcă El însuşi a aşezat în Biserică „pe unii apostoli; pe alţii, proroci; pe alţii, evanghelişti; pe alţii, păstori şi învăţători.” (Efeseni 4.11). Credeţi aceasta? Ei n-au fost aşezaţi în slujbă de o biserică, nici de un seminar sau de un om, ci de Dumnezeu. Înţelegeţi? Şi i-a ales, nu pentru că au diplome în psihologie, filozofie sau arte. Ei ar putea fi atât de neştiutori încât abia dacă deosebesc care este stânga şi care este dreapta, dar dacă sunt aleşi de Dumnezeu, El va avea grijă să confirme aceasta.

Pavel a spus: „Şi învăţătura şi propovăduirea mea nu stăteau în vorbirile înduplecătoare ale înţelepciunii, ci într-o dovadă dată de Duhul şi de putere,

pentru ca credinţa voastră să fie întemeiată nu pe înţelepciunea oamenilor, ci pe puterea lui Dumnezeu.” (1 Corinteni 2.4-5). El era un om învăţat, dar a spus că a uitat tot, ca să-L câştige pe Hristos. Aceasta trebuie să facem şi noi: să punem deoparte teologia şi toate acele lucruri, să privim la Dumnezeu şi să spunem: „Eu cred!” Asta-i tot.

Poate vă amintiţi de marea provocare din Houston, Texas, unde dr. Best, un predicator baptist, a vrut să se confrunte cu mine referitor la vindecarea divină: dacă este corectă sau falsă. Eu n-am vrut să mă confrunt cu nimeni referitor la ea; n-am vrut să-mi stric starea înaintea lui Isus Hristos, nici să mă cert cu el. Eu sunt chemat să predic Evanghelia: dacă credeţi, bine; dacă nu credeţi, este între voi şi Dumnezeu. Asta-i tot. Mie nu-mi plac confruntările şi certurile. Tu predică doar Cuvântul şi Dumnezeu se va îngriji de restul.

Domnul Bosworth a avut o discuţie cu acel bărbat şi voi ştiţi ce s-a întâmplat când Îngerul Domnului a venit jos în mod vizibil înaintea oamenilor de acolo şi i-a fost făcută şi acea fotografie. Câţi aţi văzut-o? Să vă văd mâinile. Este expusă la Washington D.C., dar avem câteva copii şi aici. Urmează să cumpărăm mai multe şi să le împărţim săptămâna viitoare, aşa că dacă doriţi să primiţi una, puteţi s-o aveţi.

După ce am fost aici şi am ascultat acel cor spaniol care a cântat pentru mine, la Houston şi apoi dincolo de ocean am fost testat în toate cuptoarele pe care le-a avut diavolul. Acesta este motivul pentru care Îi sunt recunoscător Domnului, pentru felul în care s-a îngrijit de lucrarea Sa în toată lumea. De asemenea, Îi sunt recunoscător pentru că în seara aceasta sunt din nou aici cu aceeaşi Evanghelie pe care am avut şi în urmă cu opt ani când am fost la voi.

Acum haideţi să aruncăm o privire să vedem dacă Îl putem găsi în seara aceasta pe Isus în Phoenix. Eu cred că El este aici, fiindcă a spus: „Căci acolo unde sunt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, sunt şi Eu în mijlocul lor.” (Matei 18.20). Astfel, dacă este un Om de onoare, El Îşi va ţine Cuvântul. Şi sunt sigur că Dumnezeu Îşi va ţine Cuvântul, pentru că aşa a promis.

Deci, dacă am vrea să-L căutăm pe Fiul lui Dumnezeu în Phoenix, după ce fel de Persoană ar trebui să privim? Ar trebui să căutăm o persoană cu educaţie aleasă? Nu! Nu există nici o mărturie care să arate că El ar fi urmat vreo şcoală. Aşa este. Deci nu vă pot spune dacă a fost sau nu la şcoală.

Atunci ar trebui să căutăm un bărbat îmbrăcat deosebit, cu o robă lungă sau ceva de felul acesta? Nu! Isus era îmbrăcat ca orice om obişnuit de pe stradă. Era atât de simplu că ei nu L-au cunoscut. Nu se îmbrăca nici ca un rabin, nici ca un preot, ci ca un om simplu.

Dar ce fel de limbaj a folosit? Avea o gramatică aleasă? Nu! Adevărul este că Biblia a fost scrisă foarte simplu, folosindu-se un limbaj uzual. Aşa este.

Şi atunci unde ar putea fi? Între acele „stele” strălucitoare? Nu! El ar fi printre cei simpli, printre oamenii de rând, fiindcă Biblia spune că „tot norodul Îi sorbea vorbele de pe buze.” (Luca 19.48). În schimb, preoţii nu Îl ascultau pentru că ei aveau ideile lor, bisericile lor şi aranjamentele lor.

Ce fel de Om ar fi atunci? Cineva surprinzător? Nu! Nu cred aceasta. Cred că ar fi o persoană atât de bună, încât dacă ar vorbi cu tine, ai şti că vorbeşte El, dar în acelaşi timp, ar fi atât de ferm… Aşa cum s-a întâmplat când a făcut un bici de ştreanguri şi i-a gonit pe negustori din Templu. Eu cred că nici un pictor nu ar putea să-i redea caracterul, dar oricum ar arăta, pentru noi este o Persoană scumpă, nu-i aşa?

Dacă în seara aceasta, Isus Se va manifesta în mijlocul nostru aşa cum a făcut-o în Galileea, Îl veţi crede? Îl veţi accepta? Spuneţi doar: „Cred şi Îl accept pentru vindecarea mea. Cred că Isus Hristos a înviat din morţi şi Îl primesc pentru salvarea mea.”

Ei bine, dacă atunci a fost în trup vizibil, acum este prezent în Duhul. Credeţi aceasta? „Peste puţină vreme, lumea nu Mă va mai vedea, dar voi Mă veţi vedea…” (Ioan 14.19). Care „voi”? Biserica. Unii spun că este vorba de ucenici, dar nu este adevărat. Ascultaţi ce scrie în continuare: „…Şi iată că Eu (Pronume personal) sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul lumii.” (Mate 28.20). Este adevărat? Nu doar în timpul acela, ci „până la sfârşitul lumii.”

Astăzi se spune că semnele din Marcu 16 au fost numai pentru ucenici, dar Isus a spus:

 „Duceţi-vă în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură… Iată semnele care vor însoţi pe cei ce vor crede…” Aceleaşi semne şi aceeaşi Evanghelie propovăduită pretutindeni. Noi am străbătut toată lumea, dar cu toate acestea, Evanghelia a fost propovăduită doar la o treime din ea. Evanghelia nu este doar Cuvântul, ci Cuvântul manifestat, Cuvântul însoţit de puterea şi legitimarea dată de Duhul Sfânt, Cuvântul adus la împlinire.

De curând a fost la mine acasă, dr. Reedhead, preşedintele misiunilor din Sudan şi a primit Duhul Sfânt. Avea atât de multe diplome şi premii, încât nici nu le mai ştia numărul, aşa că m-a întrebat:

„Frate Branham, unde este Isus în toate acestea?”

El mi-a spus că a stat de vorbă cu un bărbat care, după ce a primit educaţie în America, s-a întors la religia mahomedană. Şi fratele Reed i-a zis:

„De ce nu vrei să renunţi la profetul Mohamed, care este mort, şi să-L primeşti pe Isus Hristos cel înviat?”

Mahomedanul s-a uitat la el şi i-a zis:

„Bunule domn, ce poate face mai mult Isus Hristos cel înviat, decât face profetul meu mort? Fiecare dintre ei au scris câte o Biblie, pe care noi o citim şi o credem.”

„Da, dar noi avem bucurie şi mulţumire.”

„Păi şi noi avem,” a răspuns mahomedanul.

„Dar avem şi pace.”

„Şi noi avem pace. Dar spune-mi, te rog, un lucru pe care îl poate face Isus în plus faţă de Mohamed.”

De două mii de ani, la mormântul lui Mohamed stă şi aşteaptă un cal alb, pentru că atunci când a murit, a spus că va învia din nou, va încăleca pe cal, va străbate lumea şi o va cuceri. Şi ei cred aceasta. Religioşii mahomedani sunt foarte numeroşi; este cea mai mare religie din lume. Urmează budiştii şi pe locul trei este creştinismul.

Şi mahomedanul a întrebat:

„Ce poate face religia ta mai mult decât a mea? Isus al vostru a murit şi este îngropat, la fel ca Mohamed al meu.”

„Nu este adevărat! Isus a înviat!”

„Dovedeşte-o! Şi noi credem că va fi o înviere, dar Mohamed nu a promis altceva decât viaţă după moarte. De fapt, asta v-a promis şi Isus.”

„Da, dar El poate să-ţi dea bucurie şi pare oricând doreşti.”

„O clipă,” a spus mahomedanul. „Tu spui că Isus a înviat în urmă cu două mii de ani, este adevărat?”

„Da, aşa este.”

„Şi abia dacă ştie o treime din lume despre aceasta. Aşteaptă să învie Mohamed din morţi şi să încalece pe calul alb, şi întreaga lume va afla acest lucru în numai câteva ore.”

Puteţi vedea cât de slabă este teologia creştinismului? Dumnezeu nu a inventat niciodată arta, şi Isus n-a spus niciodată: „Construiţi biserici şi seminarii!”, ci a zis:

„Duceţi-vă în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură.” (Marcu 16.15). Dar noi am făcut orice altceva, numai ce ne-a poruncit Domnul să facem, nu am făcut; şi El nu poate reveni până când nu este propovăduită Evanghelia.

Biblia spune că „Veţi auzi de războaie şi veşti de războaie… (Dar încă nu va fi sfârşitul)… Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului, şi fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei, şi fiica împotriva mamei; soacra împotriva nurorii, şi nora împotriva soacrei… (Nici atunci nu va fi sfârşitul)… Dar atunci când „Evanghelia aceasta a Împărăţiei va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfârşitul.” (Matei 24.6+14, Luca 12.53). Da, atunci se va întoarce El. Aceasta este misiunea Bisericii: să propovăduiască Evanghelia şi să-I dovedească puterea.

„O, dar noi am mers pretutindeni!” Nu aceasta trebuie! Este nevoie de puterea şi legitimarea dată de Duhul Sfânt.

Revenind la acel mahomedan, el i-a zis lui Reed: „Mohamed al nostru ne-a promis viaţă după moarte, dar Isus al tău a promis că veţi face şi voi lucrările pe care le-a făcut El. Să-l văd pe unul dintre învăţătorii voştri făcând aceasta şi atunci voi crede că Isus al tău a înviat cu adevărat din morţi.”

Şi dr. Reedhead mi-a zis: „Frate Branham, mi-a venit să intru în pământ de ruşine. Apoi am schimbat subiectul şi am plecat.” Înfrânt, desigur. Asta-i tot ce poţi face.

Vedeţi? Ei pot să-ţi arate tot atât de multă istorie şi teologie ca şi ceilalţi.

El mi-a mai zis: „Noi credem ce scrie în Marcu 16, dar de la versetul 9 nu este inspirată.”

„Dar voi ce fel de Biblie aveţi: jumătate inspirată şi jumătate, nu? Dacă este aşa, care parte are dreptate şi care nu? De exemplu, când Isus spune că „cine crede în Mine va face şi el lucrările pe care le fac Eu…” este partea inspirată sau nu? Dar când spune: „că orice lucru veţi cere, când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit, şi-l veţi avea.”? (Ioan 14.12, Marcu 11.24).

O, fraţilor, acesta este tristul rezultat obţinut în urma unei confruntări, şi el este la fel de adevărat şi aici în Phoenix.  Ce fel de Persoană ar fi Isus Hristos dacă s-ar afla pe pământ? Ei L-au răstignit ca să ne ia păcatele, este adevărat? O Jertfă însângerată a plătit preţul păcatului şi al bolii, pentru noi. Dar apoi, S-a ridicat din mormânt şi acum stă la dreapta majestăţii lui Dumnezeu. Mai mult, în seara aceasta este prezent aici, pentru că Duhul Sfânt pe care L-a trimis, este manifestarea lui Isus Hristos în Biserică.

El a spus: „Peste puţină vreme, lumea nu Mă va mai vedea, dar voi Mă veţi vedea…” pentru că „Eu sunt cu voi şi în voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului.” Amin.” (Ioan 14.19, Matei 28.20). Este adevărat? Şi: „Adevărat, adevărat vă spun că cine crede în Mine va face şi el lucrările pe care le fac Eu; ba încă va face altele şi mai mari (mai bine zis, mai multe) decât acestea, pentru că Eu Mă duc la Tatăl.” (Ioan 14.12). Este adevărat? El S-a întors din trup în Duh, aşa că a putut veni înapoi în Biserica Sa.

„Mă duc la Tatăl…” „Peste puţină vreme, lumea nu Mă va mai vedea, dar voi Mă veţi vedea…” fiindcă „Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului.” Şi: „lucrările pe care le fac Eu, le veţi face şi voi; ba încă va face altele şi mai mari (mai bine zis, mai multe) decât acestea, pentru că Eu Mă duc la Tatăl.” Ce făgăduinţă!

Şi dacă Evrei 13.8 spune că Isus Hristos este acelaşi ieri şi azi şi în veci!” va trebui să admiteţi că El face aceleaşi lucrări, pentru că altfel Scriptura nu este inspirată. Aşa este.

Aceste lucruri sunt ori adevărate, ori false. Nici un om nu valorează mai mult decât cuvântul lui, ceea ce înseamnă că dacă cuvântul meu nu este bun, nici eu nu sunt bun de nimic. Dacă Cuvântul lui Dumnezeu nu este adevărat, nu este nimic de El şi nu pot să-L cred. Dar am găsit că Dumnezeu Îşi va ţine fiecare Cuvânt pe care L-a spus. Trebuie s-o facă! Astfel, dacă îţi îndrepţi inima drept spre Calvar, fără nici o umbră de îndoială, şi îţi „conectezi” conştientul şi subconştientul cu Cuvântul lui Dumnezeu, vei putea vedea ce se va întâmpla.

Acum haideţi să privim ce fel de Persoană era Isus când a fost pe pământ şi dacă este Acelaşi ieri, azi şi în veci. De fapt, aceasta este tema întregii noastre treziri: „Isus Hristos, Acelaşi ieri, azi şi în veci.”

Eu cred că dacă Isus Hristos va lucra şi Se va manifesta în Biserica Sa exact cum a făcut-o la început, aceasta va îndepărta orice umbră de îndoială. Este adevărat?

Haideţi să vedem ce fel de Om era El. A pretins El că este un Vindecător? Nu. El nu a pretins niciodată că ar fi vindecat pe cineva. Ba dimpotrivă, a spus că nu a vindecat niciodată pe nimeni, ci a zis: „Eu nu fac nimic de la Mine…” Este adevărat? Şi ce a mai spus? „Nu Eu fac aceste lucrări, ci Tatăl Meu care locuieşte în Mine, El face aceste lucrări ale Lui.” (Ioan 14.10).

Haideţi să vedem câţi cred că El era iubitor şi plin de milă? Toţi credem aceasta. Biblia spune că într-o zi, Isus a trecut pe la scăldătoarea Betesda, unde se afla o mare mulţime de oameni bolnavi şi neputincioşi. Ce fel de bolnavi erau acolo? Şchiopi, ologi, orbi, uscaţi, etc., care aşteptau ca un înger al Domnului să coboare şi să tulbure apa. Cine avea credinţă şi cobora primul în apă, era vindecat imediat, orice boală ar fi avut.

Isus a trecut printre toţi acei ologi şi suferinzi şi nu  S-a oprit la niciunul. Poate acolo erau mame cu copilaşi cu capul moale sau vreun tată orb sau ologit de artrită, care striga: „Cineva să aibă milă şi de mine şi să mă ducă în apă!”

Şi iată că Emanuel cel plin de dragoste, milă şi putere, umbla printre acei suferinzi, care strigau, plângeau şi implorau milă, dar nu a deschis gura, nu le-a spus nici un cuvânt de mângâiere şi nu S-a oprit la niciunul dintre ei. Eu cred că dacă El ar fi spus acelei mulţimi: „Sunteţi vindecaţi!” s-ar fi ridicat toţi şi ar fi plecat acasă pe deplin sănătoşi. De ce n-a făcut aceasta? Acum vom vedea dacă Isus Hristos este Acelaşi ieri, azi şi în veci. De ce nu le-a spus nimic? Iată motivul: Dumnezeu însuşi manifestat în trup, S-a îndreptat spre un om care nu era nici olog, nici orb, ci zăcea întins pe o targă sau un pat micuţ. Avea 38 de ani şi probabil suferea de o boală de prostată şi nu era pe moarte din pricina ei.

Fiţi atenţi! Isus ştia că acel bărbat era de multă vreme în starea aceea, aşa că l-a întrebat: „Vrei să te faci sănătos?” „Doamne”, I-a răspuns bolnavul, „n-am pe nimeni să mă bage în scăldătoare când se tulbură apa; şi, până să mă duc eu, se coboară altul înaintea mea.”

Atunci Isus i-a zis: „Scoală-te, ridică-ţi patul şi umblă.” Nici o altă explicaţie. Şi omul acela s-a ridicat imediat, şi-a adunat patul şi s-a dus acasă. Asta a fost tot.

Apoi, pe când era în Templu şi se bucura, evreii l-au luat la întrebări şi i-au zis: „Dacă este într-adevăr marele Vindecător, de ce nu i-a vindecat pe toţi oamenii aceia? De ce n-a făcut-o dacă este plin de dragoste şi de milă pentru ei?”

Oamenii nu ştiu ce este mila. Dumnezeu este dragoste şi milă. Tu poţi experimenta dragostea adevărată, nu pe cea firească şi pasională, ci dragostea divină, numai dacă îţi este dată de Dumnezeu.

Priviţi ce a spus Isus în Ioan 5.19: „Adevărat, adevărat vă spun că Fiul nu poate face nimic de la Sine; El nu face decât ce vede pe Tatăl făcând; şi tot ce face Tatăl face şi Fiul întocmai.”

El vă va arăta lucrări mai mari decât vindecarea acelui om cu probleme la prostată, diabet sau orice altceva.

„Căci Tatăl iubeşte pe Fiul şi-I arată tot ce face; şi-I va arăta lucrări mai mari decât acestea, ca voi să vă minunaţi.” Da, „Tatăl Meu lucrează până acum; şi Eu, de asemenea, lucrez.” (v. 20+17). Este adevărat? Motivul pentru care El nu a vindecat mulţimi este că Dumnezeu nu  I-a arătat să facă aceasta.

Dacă Isus Hristos este Acelaşi ieri, azi şi în veci, trebuie să lucreze în acelaşi fel, este adevărat? Sigur că da. El ar fi putut face multe lucruri, dar a trebuit să facă voia lui Dumnezeu. Aşa este.

Acum fiţi atenţi! Isus nu a făcut niciodată vreo minune de la El însuşi, ci a spus: „…Fiul nu poate face nimic de la Sine; El nu face decât ce vede pe Tatăl făcând; şi tot ce face Tatăl, face şi Fiul întocmai.” Câţi aţi citit acest verset? Să vă văd mâinile. Sigur că da. Este Ioan 5.19.

Deci El nu vindeca de la Sine, ci făcea numai ceea  ce-I arăta Tatăl printr-o vedenie. Toţi bărbaţii lui Dumnezeu din Biblie: Ilie pe Muntele Carmel, orice proroc sau orice om duhovnicesc care venea în prezenţa lui Dumnezeu, lucra sub o anumită inspiraţie, fiind călăuzit de Dumnezeu.

Predicatorii predică în seara aceasta sub inspiraţie, fiind călăuziţi de Dumnezeu; văzătorii lucrează sub inspiraţia vedeniilor, fiind călăuziţi de Dumnezeu. Înţelegeţi? „Eu nu fac decât ce-Mi arată Tatăl. Şi tot ce-Mi arată Tatăl, fac întocmai.”

Acum, dacă Isus a înviat din morţi şi este viu printre noi, înseamnă că în seara aceasta este întrupat în Biserica Sa şi face aceleaşi lucrări pe care le-a făcut în trecut.

Priviţi-L când a vorbit cu femeia de la fântână. El i-a zis: „Dă-Mi să beau.” Spunea aceasta ca să intre în conversaţie cu ea.

Şi femeia I-a zis: Doamne, n-ai cu ce să scoţi apă, şi fântâna este adâncă.” Mai mult, „Tu, iudeu, ceri să bei de la mine, femeie samariteană?”

Drept răspuns, Isus i-a zis: „Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu şi Cine este Cel ce-ţi zice: „Dă-Mi să beau!”, tu singură ai fi cerut să bei, şi El ţi-ar fi dat apă vie.” Şi discuţia a continuat. Ce încerca El să facă prin aceasta? Să îi contacteze duhul ca să vadă care era problema ei.

Astfel, i-a zis: „Du-te, de cheamă pe bărbatul tău şi vino aici”.

„N-am bărbat”, a răspuns ea.

 „Bine ai zis că n-ai bărbat. Pentru că cinci bărbaţi ai avut; şi acela pe care-l ai acum nu-ţi este bărbat. Aici ai spus adevărul.”

„Doamne”, I-a zis femeia, „văd că eşti proroc.” Şi a adăugat: „Ştiu că are să vină Mesia (căruia I se zice Hristos); când va veni El, are să ne spună toate lucrurile.”

„Eu, Cel care vorbesc cu tine, sunt Acela.”

Atunci, ea a alergat în cetate şi a zis: „Veniţi de vedeţi un Om care mi-a spus tot ce am făcut; nu cumva este Acesta Hristosul?” Desigur, El nu i-a spus tot ce făcuse, deşi ar fi putut s-o facă, ci doar care era problema ei.

Priviţi la textul din seara aceasta. Filip a fost convertit şi s-a dus să-şi aducă şi prietenul. Aceasta este o întoarcere adevărată, nu-i aşa? Să alerge repede la prietenul său şi să-i spună ce a făcut Isus – aceasta este dragostea adevărată.

Astfel, el s-a dus la Natanael şi i-a zis: „Noi am găsit pe Acela despre care a scris Moise în Lege şi Prorocii: pe Isus din Nazaret, fiul lui Iosif.” Bărbatul acela drept stătea sub un pom şi se ruga, iar când l-a auzit pe Filip ce spune, i-a răspuns, dar nu în batjocură: „Poate ieşi ceva bun din Nazaret?”

„Vino şi vezi!”

Aici vom dramatiza puţin. Când au venit, iată că Isus tocmai intrase în slujbă şi chema rândul de rugăciune. Când a intrat Natanael, Isus s-a uitat la el şi a zis: „Iată cu adevărat un israelit în care nu este vicleşug.” Cu alte cuvinte, „Iată un om cinstit,” sau cum am spune astăzi: „Iată un creştin adevărat.” Natanael era foarte curios să afle de unde ştia Omul acela cum este el, aşa că L-a întrebat: „De unde mă cunoşti?” Şi Isus i-a răspuns: „Te-am văzut mai înainte ca să te cheme Filip, când erai sub smochin.”

Ştiţi cum ar numi americanii aceasta? Telepatie, vrăjitorie, citire de gânduri sau „de la diavolul”.

Dar Natanael a spus: „Rabi, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti Împăratul lui Israel!” Vedeţi? Şi numele lui este nemuritor şi astăzi. Dar ce ziceau oamenii religioşi din vremea aceea despre El? „Bărbatul acesta este cel mai bun ghicitor din ţară; este Beelzebul, domnul dracilor.” Vedeţi? Ei nu-l puteau înţelege pe Dumnezeu.

Acum aş vrea să vă puneţi puţin vesta „antiglonţ.” Nu plecaţi până nu vă explic aceste lucruri.

Isus le cunoştea gândurile. Înţelegeţi? El le ştia gândurile, dar nu era un cititor de gânduri, cum sunt aceşti diavoli care citesc în palmă. Aceasta este o imitaţie făcută de diavol, care doar ghiceşte câte ceva.

Dar Isus le cunoştea gândurile; El a ştiut unde era peştele care avea în gură bănuţul necesar să plătească dările la Cezar. Este adevărat? O, şi sunt o mulţime de alte locuri în care scrie că El a ştiut mai dinainte… Cum putea şti? Dumnezeu Îi arăta în vedenie despre ce era vorba. Astfel, i-a spui lui Natanael tot ce s-a întâmplat şi a fost întocmai.

El ştia ce probleme au oamenii din rândul de rugăciune şi le cunoştea starea, dar îi putea vindeca numai pe cei pe care îi permitea Dumnezeu să-i vindece.

Uitaţi-vă la prietenul Său, Lazăr. De ce S-a ridicat Isus şi a plecat din casa lui Lazăr? V-aţi gândit vreodată? De ce a plecat? Lazăr se îmbolnăvise dar, cu toate acestea, Isus a plecat în altă parte. „Vindecătorul”, cum Îi ziceau oamenii, a plecat de acolo. Marta şi Maria au trimis după El, să vină la prietenul Său, dar Isus a mers mai departe. Apoi, după un timp le-a zis ucenicilor Săi: „Lazăr, prietenul nostru, doarme.” Şi pentru că ei n-au înţeles cuvintele Lui, le-a zis: „Lazăr a murit. Şi mă bucur că n-am fost acolo, pentru voi, ca să credeţi. Dar acum, haidem să mergem la el să-l trezesc.” (Ioan 11.11,14-15). Vedeţi? Dumnezeu I-a spus şi câte zile vor trece până va muri Lazăr…

… Şi când timpul hotărât a trecut, El S-a întors pentru înviere. Priviţi ce a spus când a stat lângă mormântul lui Lazăr: „Tată, Îţi mulţumesc că M-ai ascultat. Ştiam că totdeauna Mă asculţi; dar vorbesc astfel pentru norodul care stă împrejur, ca să creadă că Tu M-ai trimis.” (v. 41-42). Aţi înţeles? Dumnezeu Îi arătase deja totul.

Daţi-mi voie să vă spun ceva! Isus nu a făcut nici o minune până nu I-a arătat Tatăl în vedenie ce trebuie să facă.

Credeţi Cuvântul Lui, nu-i aşa? Atunci ascultaţi încă o dată ce scrie în Ioan 5.19: „Adevărat, adevărat vă spun că Fiul nu poate face nimic de la Sine; El nu face decât ce vede pe Tatăl făcând; şi tot ce face Tatăl face şi Fiul întocmai.” A spus Isus adevărul? Sigur că da! El a făcut numai ce I-a arătat Dumnezeu, care era în El şi Îi descoperea  prin vedenii tot ce trebuia să facă. Şi El a promis că aceste lucrări vor continua să însoţească Biserica Sa până la sfârşitul lumii: semne, minuni şi daruri mari.

Ce este văzătorul? Ce este o vedenie? O altă dimensiune; al şaselea simţ. Voi ştiţi că aveţi un subconştient, aşa-i? Noi toţi suntem conştienţi de aceasta. Subconştientul este cel care vă creează toate problemele; el nu este de acord cu conştientul, se sperie şi dă înapoi. Dar când ajunge în armonie cu conştientul şi cu Cuvântul lui Dumnezeu…

Să zicem că aici este conştientul şi aici este subconştientul. Când omul visează, o face în subconştient. Câţi de aici aţi avut un vis? Păi, cel puţin 2/3. Foarte bine. Şi cam 1/3 dintre oameni nu au visat niciodată.

Cum ar fi dacă v-aş cere să visaţi un vis? Nu puteţi, este imposibil. Când dormi, conştientul devine inactiv şi intră în acţiune subconştientul. Poate mulţi dintre voi aţi visat un vis cu ani în urmă şi încă vi-l amintiţi, este adevărat? Unde erai tu? Care parte din tine era acolo, încât îţi poţi aminti acel vis în conştient? Înţelegeţi ce vreau să spun?

Biserică, încearcă să înţelegi acest lucru! Când conştientul se odihneşte, intră în acţiune subconştientul, iar când conştientul este activ, subconştientul intră în repaus. Când dormi, tu visezi ce ai făcut aici, iar când te trezeşti îţi aminteşti visul. Când o persoană doarme adânc, nu visează nimic, iar subconştientul lui se odihneşte, dar cel ce visează nu doarme adânc. Nici cel care visează, nici cel care nu visează, nu pot face nimic cu privire la aceasta. Cine poate adăuga măcar un cot la statura lui? Dumnezeu l-a făcut aşa.

Eu am dorit întotdeauna să am ochi căprui, dar a trebuit să mă mulţumesc cu albaştri; am dorit să fiu înalt, dar a trebuit să fiu aşa cum a vrut Dumnezeu. Fiecare din noi trebuie să fim aşa cum ne-a făcut Dumnezeu.

În ordine. Voi încheia în două minute.

Fiţi atenţi! Dumnezeu dă vise, dar dacă nu există un tălmăcitor, acel vis nu este destul de sigur. El s-a ocupat de Iosif, de Nebucadneţar şi de mulţi alţii care au visat vise.

Dar văzătorul nu are subconştientul adormit, ca visătorul de vise, ci el este treaz. Văzătorul nu doarme, ci primeşte vedenia în timp ce este treaz şi nu poate face nimic cu privire la ea. Când se termină, el şi-o aminteşte şi vorbeşte despre ce se întâmplă. Pe un astfel de om îl puteţi numi văzător, proroc sau cum vreţi. El este un om ales de Dumnezeu. Când era aici, Isus a fost Văzătorul văzătorilor; El a fost mai mult decât un proroc; a fost Fiul lui Dumnezeu.

Când L-au legat la ochi şi L-au lovit peste cap zicând: Hristoase, proroceşte-ne cine Te-a lovit?” (Matei 26.68), El n-a deschis gura şi n-a spus nici un cuvânt.

Femeia care s-a atins de haina Lui, s-a apropiat corect de El, a crezut şi a fost vindecată. Dar soldaţii romani care L-au lovit şi I-au smuls barba, nu a simţit nici o putere, ceea ce înseamnă că contează felul în care te apropii de El.

Fără îndoială, oamenii care stau în seara aceasta aici, cu probleme la inimă şi aşa mai departe, ar putea muri în următoarele săptămâni… Eu nu vă cunosc pe niciunul, dar Dumnezeu mă va face răspunzător pentru Adevăr.

Acum, dacă Isus Hristos a înviat din morţi, şi eu spun că a înviat, ştim că a promis că lucrările pe care le-a făcut El, se vor manifesta din nou în Biserică. Este adevărat? Înseamnă că dacă în seara aceasta ar sta aici îmbrăcat în acest costum, nu v-ar putea vindeca pentru că a făcut-o deja. Ar putea să te întrebe doar: „Crezi?” iar dacă în viaţa ta este o problemă, El va şti în măsura în care Îi descoperă Tatăl. Corect?

Dacă Isus este aici, şi eu cred că este, şi ne supunem în totul voii Lui, astfel încât să-Şi manifeste Viaţa în aceeaşi manieră ca în trecut, Îl veţi accepta ca Salvator şi Vindecător personal? Dacă da, spuneţi „Amin”. Fie ca El să vă dăruiască aceasta.

Eu am un vocabular sărăcăcios când trebuie să explic ce este slujba mea, dar cred că ea trebuie să vorbească de la sine. Rugăciunea mea din seara aceasta este ca Domul Isus care, după învierea Sa, a mers pe drumul spre Emaus cu acei oameni simpli… El arăta ca un om obişnuit şi vorbea ca un om obişnuit, dar când i-a adunat împreună, aşa cum suntem adunaţi noi acum, a făcut ceva deosebit prin care ei L-au recunoscut că este Hristos. Este adevărat? Şi ce au spus? „Nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum şi ne deschidea Scripturile?” (Luca 24.32).

Fie ca El să facă şi în seara aceasta ceva, chiar aici în audienţă, ca să puteţi recunoaşte că Isus Hristos a înviat din morţi şi trăieşte în Biserica Sa. Nădejdea mea este că Îl veţi accepta. Tot ce pot să fac eu este să vă ajut să credeţi în El şi să-L acceptaţi ca Mântuitor, Vindecător şi Împărat.

Să ne plecăm capetele.

Bunul nostru Tată, venim în Numele lui Isus Hristos să-Ţi mulţumim şi să Te lăudăm pentru tot ce-i făcut pentru noi. Doamne, după ce am vorbit în faţa acestor oameni, aceasta fiind o slujbă nouă pentru mine: să explic aceste lucruri şi apoi să trec direct la serviciul de vindecare, Te rog să trimiţi Îngerul Domnului, care m-a hrănit în toate zilele vieţii mele şi m-a trecut prin diferite încercări, să Se manifeste în mijlocul acestei audienţe mici, astfel ca ei să-L creadă din toată inima.

Dumnezeule scump, Dătătorul Vieţii şi al oricărui dar bun, Te rog să trimiţi binecuvântările Tale peste umilul Tău slujitor, şi să mă ierţi atât pe mine cât şi această audienţă, de toate păcatele şi nelegiuirile noastre. Fă ca seara aceasta să rămână multă vreme în amintirea lor şi a întregului Phoenix. Îngăduie ca Îngerul Domnului să vină atât de aproape şi să-L facă cunoscut pe Isus atât de clar, încât chiar şi copiii să poată înţelege şi să vadă că El este aici. Te rog să faci ca Stâlpul de Foc care a condus poporul Israel şi este în seara aceasta aici, să vină în mod vizibil pentru cei aflaţi în audienţă, astfel încât să poată vedea că slujitorul Tău a spus Adevărul.

Tată, ai spus în Cuvântul Tău că Tu mărturiseşti cu privire la darurile Tale, de aceea ştiu că dacă eu Te mărturisesc pe Tine, şi Tu vei mărturisi că am spus Adevărul. Te rog să faci aceasta, în Numele lui Isus Hristos, preaiubitul Tău Fiu. Amin.

Aş vrea ca sora de la pian să cânte: „Locuieşte în mine”, „Crede numai” sau ceva de felul acesta.

Prieteni creştini, acum aş vrea să vă rog să staţi cât se poate de liniştiţi şi de respectuoşi şi după cum scrie în Biblie, „fiţi sfinţi, căci Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.” (Levitic 20.7). Voi încerca să nu vă ţin prea mult timp.

Mai întâi de toate, aş vrea să îndepărtez această superstiţie din inimile voastre, pentru că eu nu sunt nimic, sau dacă vreţi, sunt un om ca oricare dintre voi, un păcătos salvat prin har. Dumnezeu a făcut o cale ca să mă pot dezbrăca de mine însumi, astfel încât să poată intra în inima mea, iar dacă faceţi acelaşi lucru, El va fi şi cu fiecare din voi.

Îndepărtaţi toate suspiciunile şi luaţi seama la Scripturi! Dacă Isus Hristos este Acelaşi ieri, azi şi în veci, în seara aceasta va produce şi aici acelaşi fel de Viaţă. Acum aştept să merg la mahomedani şi la evrei. Când am fost în Africa de Sud, am vorbit în faţa a peste o sută de mii de oameni, iar atunci când Dumnezeu S-a manifestat înaintea lor, aproape 30.000 de oameni L-au primit pe Isus ca Mântuitor personal, la o singură chemare la altar.

Ei au venit acolo purtând idoli făcuţi din lut şi stropiţi cu sânge, dar eu le-am cerut să-i arunce la pământ. Când au făcut aceasta, s-a ridicat un praf ca o furtună, pentru că 30.000 au venit la o singură chemare la altar.

Sunt sigur că noi Îl iubim pe Dumnezeu la fel de mult ca acei hotentoţi, dar vreau să vă spun ceva: S-ar putea ca El să Se abţină şi să nu vină la mine. Dacă este aşa, voi deschide Biblia şi voi continua să predic, sau voi face orice va voi El, iar dacă va veni Îi vom fi recunoscători.

Şi mai este ceva ce vreau să ştiţi! Eu nu sunt responsabil pentru criticile din adunare, pentru că duhurile rele se mişcă şi caută un loc unde să intre. Cred că vă mai amintiţi adunarea fratelui Garcia, unde un bărbat cunoscut de aici din Phoenix, a dat din cap şi a spus: „Asta nu-i decât psihologie!” iar şase săptămâni mai târziu şi-a pierdut minţile. Mai târziu, m-am dus până în Santa Rosa, California, ca să-l văd pe acel bărbat neîngrijit şi cu barbă mare, care privea în gol şi zicea: „Ah! Ah!”

Să nu uitaţi că Dumnezeu este viu, dar şi diavolul trăieşte. Deci, fiţi respectuoşi, pentru că noi nu ne jucăm   de-a biserica, iar voi veţi vedea aceasta.

Singurul lucru pe care putem să-l facem, este să împărţim numere de rugăciune şi apoi să-i aliniem pe oameni sus, cum face şi fratele Roberts şi ceilalţi. Dar noi nu îi trecem doar pe oameni prin rând, ci avem în vedere un lucru: învierea lui Isus Hristos.

Şi vreau să mai ştiţi un lucru: orice persoană din clădire poate fi vindecată chiar dacă nu are număr de rugăciune. Nu faptul că vii aici sus te vindecă, ci credinţa. Credeţi deci, oriunde v-aţi afla, şi veţi vedea ce poate face Dumnezeu.

Fiul meu mi-a spus că a împărţit numere de rugăciune de la „L”, dar nu voi putea chema prea mulţi odată. Să vină cei care au numere de la 1 la 15.

Acum vă provoc în Numele lui Hristos pe cei care nu aveţi numere de rugăciune. Fie că sunteţi aici sau oriunde    v-aţi afla şi nu aveţi număr de rugăciune, dacă veţi crede că v-am spus Adevărul, veţi vedea cum va lucra Dumnezeu. El ştie totul despre voi. Credeţi aceasta?

Ridicaţi mâna toţi cei care nu aveţi numere de rugăciune şi vreţi să fiţi vindecaţi. Păi, tot atât de mulţi. Aş vrea să priviţi la mine şi să spuneţi: „Doamne, cred că bărbatul acesta a spus Adevărul şi Îl accept”, şi veţi vedea ce va spune Duhul Sfânt.

Acum aş vrea să fiţi respectuoşi timp de câteva minute, apoi vă voi lăsa liberi. Vă spun de pe acum „Noapte bună,” pentru că dacă vine Duhul Sfânt şi descoperă… După o persoană sau două devin atât de slab încât nu mai ştiu dacă sunt aici sau în altă parte. Înţelegeţi? Este un dar divin, dar el nu te vindecă ci doar îţi ajută credinţa să vină la suprafaţă la nivelul la care să-L poţi crede pe Dumnezeu.

Ridicaţi mâna toţi cei care aţi înţeles. Deci, eu nu încerc să spun că vă pot vindeca, pentru că nu pot. Duhul Sfânt este Cel care se mişcă, dovedind că Isus Hristos este Acelaşi ieri, azi şi în veci. Înţelegeţi? Aşa lucrează El. Vă rog să nu vă mai mişcaţi în jur! Fiţi cât se poate de respectuoşi şi rămâneţi pe locurile voastre! Vă rog să aveţi respect înaintea Domnului. Eu am predicat, iar acum este rândul Lui s-o facă. Ascultaţi deci, ce are El de spus.

Aceasta este prima mea zi aici şi sunt deja obosit. Haideţi să murmurăm încet: „Crede numai!” Cu toţii.

Să ni-L imaginăm coborând de pe munte şi mergând la un om care avea un copil epileptic şi I-a zis: „Doamne, ai milă!” Şi El i-a zis: „Dacă crezi, se poate, pentru că toate lucrurile sunt posibile pentru cel ce crede.”

O, Doamne Isuse, Fiul lui Dumnezeu, vino în seara aceasta şi fă-Te cunoscut oamenilor! Ajută-mă, Te rog, să mă predau voii şi puterii Tale, binecuvântează această adunare mică de oameni şi ia în stăpânire fiecare duh, în Numele lui Isus Hristos. Amin.

 Desigur, voi creştinii puteţi aprecia ceea ce încerc să fac aici, adică să-L reprezint pe Domnul nostru Isus înaintea oamenilor. Însă nu toţi cei prezenţi sunt credincioşi. Spun aceasta pentru că pot simţi ceva mişcându-se şi smucindu-se, dar El este deja aici, de aceea, iau sub controlul meu orice duh, în Numele lui Isus Hristos şi spre slava lui Dumnezeu.

Bună seara, domnule. Va trebui să vorbesc puţin cu tine ca să-ţi contactez duhul. Amândoi suntem oameni, iar dacă aş putea să te ajut şi nu aş face-o, aş fi un om îngrozitor şi fără inimă. Nu te-am mai văzut niciodată, este adevărat? Este pentru prima dată când ne întâlnim, aşa-i? Dar Dumnezeu ne-a cunoscut pe amândoi de când ne-am născut.

Dacă suntem fraţi în Hristos, fie ca Duhul Sfânt să vină prin darul Său divin şi să facă ceva pentru el ca să-l ajute. Poate are probleme în familie; poate este bolnav; poate vrea să meargă undeva; poate vrea să ştie voia lui Dumnezeu. Eu nu aş putea spune nimic despre el, dar Dumnezeu poate.

Dacă Duhul lui Dumnezeu va descoperi că este ceva: un motiv, un păcat, ceva ce a făcut sau ceva ce trebuie să facă, Îl veţi accepta fiecare din voi? Spuneţi: „Cred din toată inima.” Aşa este. Dumnezeu să vă binecuvânteze.

Noi stăm de vorbă amândoi, aşa cum a vorbit odinioară Domnul Isus cu femeia samariteancă. Ei au discutat ca doi oameni: ea era om şi la fel El, în ce priveşte trupul. În Duh, El era Dumnezeu, dar în trup era Fiul lui Dumnezeu. Tu crezi aceasta pentru că eşti creştin. Ştiu aceasta din pricina duhului tău care este binevoitor. Dacă Dumnezeu îmi va descoperi unde este problema ta sau ce doreşti, Îl vei accepta? Fie ca El să-ţi dea ceea ce ceri.

Tu eşti o persoană nervoasă, foarte nervoasă, dar nu în sensul că eşti scuturat de nervi, ci vine din copilărie. Gândeşti foarte mult şi faci tot felul de planuri cu mult înainte, şi din cauza aceasta ai primit această stare nervoasă care s-a instalat în intestinele tale şi îţi creează un fel de constipaţie. Este adevărat? Şi s-ar putea să nu ştii, dar ai şi o boală de piele. Este cancer. Ştiai? Am văzut ceva, o teamă şi s-a făcut întuneric în jurul tău. Dacă este adevărat, ridică mâna. Cum a fost posibil să-ţi spun aceste lucruri fără să te cunosc?

Şi mai este ceva. Te văd îndepărtându-te din nou. Înainte să vii la adunare, te-ai rugat să primeşti un număr de rugăciune şi să ajungi pe platformă, este adevărat? În ordine. Vino aici.

Bunule Tată ceresc, în timp ce ungerea Ta este peste slujitorul Tău, îmi pun mâinile peste acest bărbat, în amintirea Cuvântului Tău care spune: „Iată semnele care vor însoţi pe cei ce vor crede: …îşi vor pune mâinile peste bolnavi, şi bolnavii se vor însănătoşi”, şi îi poruncesc vrăjmaşului să părăsească trupul fratelui meu. Fie ca el să meargă acasă şi să fie bine prin Numele lui Isus Hristos. Amin.

Frate, aş vrea să mai vorbesc puţin cu tine.  Am fost cât se poate de sigur că s-a întâmplat ceva. Da, aşa este. Du-te şi Domnul să fie cu tine, fiindcă vei fi bine. Dumnezeu să te binecuvânteze, domnule.

Ce mai faci, doamnă? Acesta este bolnavul? În ordine. Nu ne cunoaştem, este adevărat? Te rog să te uiţi la mine. Exact aceasta au făcut Petru şi Ioan când au trecut pe la poarta Templului numită „Frumoasă.” Ei i-au spus ologului: „Uită-te la noi!” La fel a făcut şi Elisei, care i-a spus împăratului lui Israel: „…dacă n-aş avea în vedere pe Iosafat, împăratul lui Iuda,… nici nu m-aş uita la tine.” (2 Împăraţi 3.14). Apoi a ascultat puţină muzică, a văzut o vedenie şi   le-a spus ce trebuie să facă. Acelaşi Dumnezeu trăieşte şi astăzi, credeţi aceasta?

Tu eşti deosebit de nervoasă şi îngrijorată, din pricina copilului tău, care stă în faţa unei operaţii. Este adevărat? Este vorba de o umflătură pe care o are în stomac, aşa-i?

O, bunule Tată ceresc, în Numele lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu îl condamn pe vrăjmaşul care vrea să ia viaţa acestui copil. În timp ce ungerea este aici, îi cer să-l părăsească, astfel încât să fie bine în Numele lui Isus Hristos. Amin.

Dumnezeu să te binecuvânteze, mamă. Du-te şi crede din toată inima.

Fiţi respectuoşi pentru că Duhul Sfânt este printre voi.

Acolo este o femeie de culoare care se roagă pentru că are o problemă femeiască. Este adevărat, doamnă? Vrei să fii vindecată? Crezi că Dumnezeu te va face bine? Dacă crezi din toată inima… Da, tu care stai acolo. Vrei să fii bine? Ridică-te în picioare şi acceptă vindecarea, fiindcă Isus Hristos a îndepărtat chiar acum acel abces de pe ovar şi eşti bine. Dumnezeu să te binecuvânteze.

Doar credeţi! Nu aveţi nevoie de număr de rugăciune, ci doar să credeţi că v-am spus Adevărul şi să priviţi la Duhul Sfânt. Atunci veţi vedea dacă vă va face bine sau nu.

Tu eşti pacientul? Scuză-mă… am încercat să-mi revin puţin. Numai Dumnezeu ne poate ajuta, aşa-i? Noi suntem doi străini unul faţă de celălalt, nu te-am văzut niciodată şi nu ştiu nimic despre tine. Poate nici tu nu ştii nimic despre mine, dar cred că recunoşti că eşti în prezenţa unei Fiinţe supranaturale, este adevărat? Tu eşti credincios, de aceea crezi. Nu eşti aici pentru tine, ci pentru altcineva, aşa-i? Persoana aceea este la spital în Minneapolis din pricina unei probleme pe care o are la gât. Este un păcătos, pentru că îl văd cum se zbate în întuneric. Tu tocmai ai fost vindecat, dar într-o altă adunare. Cineva s-a rugat pentru tine… este vorba de Oral Roberts, este adevărat?

Ia-ţi batista, trimite-o prietenului tău şi spune-i să-L primească pe Isus Hristos. În Numele Domnului Isus, condamn păcatul de peste acel om şi cer vindecarea lui. Amin. Dumnezeu să te binecuvânteze, domnule. Să nu te îndoieşti! Crede şi vei primi ceea ce ai cerut.

Uită-te aici! Vrei să scapi de problema ta intestinală? Da? Ridică-te în picioare, fiindcă Isus Hristos te-a vindecat de ea. Tu ai avut colică intestinală, este adevărat? Da. Acum eşti vindecat. Du-te acasă şi fii bine. Amin.

Aveţi credinţă în Dumnezeu! Vino. Nădăjduiesc că înţelegeţi faptul că vedeniile mă slăbesc. Dacă nu mă înşel, cred că Daniel a avut odată o vedenie atât de puternică încât nu şi-a putut reveni câteva zile şi a stat la pat. Vă amintiţi acel text din Scriptură? „Eu, Daniel, am stat leşinat şi bolnav mai multe zile; apoi m-am sculat şi mi-am văzut de treburile împăratului. Eram uimit de vedenia aceasta, şi nimeni nu ştia.” (Daniel 8.27).

Cu cât vorbeşti mai mult cu oamenii, El descoperă mai multe lucruri. Vrei să scapi de acea astmă? Crezi că Dumnezeu te va face bine? Atunci ridică-te în picioare şi fii bine în Numele Domnului Isus.

Credeţi în Dumnezeu! Tu ce crezi despre aceasta, doamnă? Tu care stai lângă doamna aceea. Crezi din toată inima? Crezi că sunt prorocul lui Dumnezeu? Vei accepta vindecarea dacă îţi spun prin puterea lui Dumnezeu care este problema ta? Tu ai probleme la ficat, este adevărat? Dacă este adevărat, ridică-te în picioare, acceptă vindecarea, du-te acasă şi fii vindecată în Numele lui Isus Hristos.

Credeţi din toată inima şi nu vă îndoiţi!

Domnule, cred că suntem străini unul pentru celălalt. Din câte ştiu, acum ne vedem pentru prima dată, dar dacă eu nu te cunosc, Dumnezeu te cunoaşte. Cred că îţi dai seama că toată viaţa ta este derulată înaintea Lui: ce ai fost, ce eşti şi ce vei fi. Şi la fel a mea. Eu nu pot nici să te vindec, nici să te scot din încurcătură, dar prin darul divin pe care mi l-a dat Dumnezeu, ca văzător sau proroc al Lui, aş putea şti care este problema ta, ceea ce ar putea să-ţi aducă credinţa necesară pentru a primi ceea ce ceri. Da, domnule.

Crezi că sunt prorocul Lui? Tu ai o credinţă puternică. Da… Suferi cu stomacul, este adevărat? Şi în plus eşti o persoană foarte nervoasă. Starea de nervi ţi-a provocat problema de la stomac şi ai făcut şi hemoroizi. Văd că ai probleme şi cu inima, este adevărat? Crezi că sunt prorocul Lui? Văd lângă tine o femeie. Este soţia ta. Ea are probleme la faţă, are cancer. Este adevărat? Locuiţi pe strada Mc Kinley, nr. 1154 şi te numeşti C.B. Dewitt, este adevărat? Du-te acasă, pune-ţi mâinile peste soţia ta şi fiţi bine…

Ce mai faci, doamnă? Crezi din toată inima? În ordine. Noi suntem străini unul pentru celălalt, dar Dumnezeu ne cunoaşte, aşa-i?

Opriţi-vă şi nu mai gândiţi în felul acesta! Nu I-a spus Isus din Nazaret lui Petru care era numele lui? Şi El este Acelaşi ieri, azi şi în veci. Voi trebuie doar să credeţi şi asta-i tot. Nădejdea mea este că veţi crede şi astfel veţi vedea slava lui Dumnezeu.

Tu ai o umflătură în gât. Este adevărat? Este gută şi este cauzată de o stare nervoasă. Te văd într-o adunare. O, este una din adunările mele şi văd că ai fost vindecată de o boală de inimă. Du-te acasă şi vei fi bine în Numele lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.

Aveţi credinţă în Dumnezeu! credeţi în Domnul Isus şi veţi primi orice veţi cere.

Aş vrea să puteţi vedea vârtejul de Lumină care stă deasupra doamnei de acolo. Să crezi, doamnă!

Ce mai faci? Tu eşti pacientul? În ordine. Priveşte-mă ca pe prorocul lui Dumnezeu şi crede că am venit să te ajut. Crezi? Văd că încerci să te mişti în pat dar eşti înţepenită. Ai artrită. Ai avut şi un accident. Ţi-ai zdrobit degetul la uşa maşinii, este adevărat? Asta ţi-a lezat osul. În Numele Domnului Isus, du-te acasă, fii bine şi dă-I slavă lui Dumnezeu.

Haideţi să spunem: „Mulţumim lui Dumnezeu care ne dă biruinţă!”

Vino, doamnă. Crezi din toată inima că Dumnezeul cel Atotputernic este Acelaşi ieri, azi şi în veci? Dacă mă va lăsa să văd care este problema ta, vei crede din toată inima şi vei accepta vindecarea Sa? În ordine. Tu ai o problemă la inimă, este adevărat? Acum nu o mai ai. Aş vrea să-mi pun mâinile peste tine pentru că asta ai dorit.

Fie ca tu să fii vindecată în Numele lui Isus Hristos, mamă. Du-te şi pacea lui Dumnezeu să Se odihnească peste tine. Dumnezeu să te binecuvânteze.

În ordine. Vino, doamnă. Crezi din toată inima? Dumnezeu să mă ajute pentru că mă simt deja slab. Crezi că El îţi cunoaşte problema? În ordine. Ai probleme cu rinichii. Du-te acasă, fiindcă Isus Hristos te face bine.

În ordine. Vino. Crezi? Eşti aici pentru copil crezi că Dumnezeu este aici ca să descopere şi să înlăture orice problemă? Eu nu îl cunosc pe copil, dar Dumnezeu îl cunoaşte, este adevărat?

Dumnezeule Atotputernic, ai milă de copil şi cruţă-i viaţa. Eu o conduc la Calvar pentru o transfuzie de sânge, ca să-i fie cruţată viaţa. Amin. Nu te teme, domnule.

Aduceţi copilaşii aceia aici. Scumpa mea, eşti o fetiţă drăguţă. Uita-te puţin la mine. Ce ochi frumoşi ai! Crezi că Isus, Fiul lui Dumnezeu, l-a trimis pe fratele Branham să se roage pentru tine?

Dacă Isus ar fi aici, Şi-ar pune mâinile peste fetiţă şi ea s-ar face bine, este adevărat?

Isus este aici, dar în formă de Duh. Dacă Dumnezeu va descoperi ce are copilul tău, vei accepta vindecarea? Eşti mamă şi eşti foarte îngrijorată pentru ea. Copilul are o problemă la inimă, dar va fi bine în Numele lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, pentru că îl condamn pe diavolul care a făcut aceasta şi cer vindecarea ei. Este o inimă nervoasă; aşa s-a născut, dar se va face bine. Nu te teme, crede din toată inima! În ordine.

Haideţi să spunem: „Laudă lui Dumnezeu!”

Plecaţi-vă repede capetele, pentru că este un duh de surzenie care se învârte în jurul meu. Plecaţi-vă capetele!

O, Doamne, Creatorul cerului şi al pământului, Autorul Vieţii veşnice şi Dătătorul oricărui dar bun, trimite binecuvântările Tale peste acest om şi fă ca acest duh de surzenie să-l părăsească. Veşnicule Dumnezeu, Cel care ai existat înainte de a fi lumina, Tu ai fost Dumnezeu atunci, vei fi Dumnezeu şi când mările se vor vărsa în pustie, şi eşti Dumnezeu şi acum. Oh, mare IaHVeH, Te rog în Numele lui Isus Hristos să vii şi să-l eliberezi pe acest om de suferinţa lui. Cer ca acest duh rău să-l părăsească în Numele lui Isus Hristos.

Domnule, mă poţi auzi acum? Da? Cu care ureche nu auzi? Mă poţi auzi? Spune: „Amin!” În ordine. Ridicaţi-vă capetele. Mulţumim Domnului.

Uită-te şi spune „Amin!” Priviţi-l, căci este vindecat pe deplin de duhul de surzenie.

Dumnezeu să te binecuvânteze, frate. Tu eşti foarte nervos din cauza problemei pe care o ai de multă vreme la prostată. Motivul pentru care ţi-am spus aceasta este ca să ştii că te-am văzut.

Lăudat să fie Domnul!

Vrei să scapi de astmă? Tu, de acolo… Vrei să fii vindecat? Dacă da, acceptă-L pe Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Da. Ridică-te în picioare. Asta este. Dumnezeu să te binecuvânteze. Du-te şi fii bine. Da, cu tine vorbesc, doamnă… Eşti chiar lângă Lumină. Ridică-te şi fii bine în Numele lui Isus Hristos.

Doamnă, eu nu ştiu care este problema ta. Eşti într-o stare foarte gravă, eşti pe moarte, iar tu ştii aceasta. Suferi de cancer, iar doctorul ţi-a spus că nu mai ai nici o şansă, este adevărat? Dar acum o ai, ea fiind Isus Hristos. Crezi? Este tot ce poţi face. Dacă crezi, acceptă puterea lui Dumnezeu care este chiar acum peste tine. Ridică-te în picioare… Ia-ţi patul, du-te acasă, uită de asta şi fii bine. Ridică-te în picioare, acceptă-L pe Isus Hristos şi fii vindecată.

Ridicaţi-vă toţi cei care sunteţi bolnavi! Ridicaţi-vă în picioare şi acceptaţi-L pe Isus Hristos!

Tată ceresc, în Numele lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, scot afară orice duh rău! Amin.

– Amin –

Posted in Slujba Incincita

1 Comment

  1. Zsolt

    Predica in format audio: ascultati in direct, sau descarcati:

    httpss://drive.google.com/open?id=1kG8A8wT3f5JFWmaIg53p8z6MwxTZ2FW4

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *